PARTAJ

Persoanele care dețin un bun împreună cu alții (în coproprietate) pot obține un drept exclusiv de proprietate asupra bunurilor în cauză sau pot obține un echivalent în bani pentru cota lor parte din dreptul de proprietate asupra bunului, dacă aleg să înceteze starea de coproprietate prin partaj. Partajul este, în principal, de două feluri: exclusiv prin acord sau desfășurat în fața instanței. Ultimul va fi prezentat în cadrul acestui articol.

În esență, partajul judiciar se referă la procedura prin care coproprietatea încetează și care se desfășoară exclusiv în fața instanței. Faptul că un astfel de partaj se desfășoară în fața instanței nu înseamnă că părțile nu pot să se înțeleagă cu privire la partaj. Diferența principală se referă la organul în fața căreia se desfășoară procedura partajului: în cazul partajului judiciar, este implicată instanța.Partajul judiciar se poate face în diferite cazuri, probabil cele mai comune exemple fiind partajul în urma deschiderii moștenirii sau în urma încetării regimului comunității de bunuri, prin divorț. Totuși, chiar dacă are legătură cu momente precum deschiderea succesiunii sau divorțul (și, implicit, încetarea regimului comunității de bunuri), partajul nu e obligatoriu să se facă odată cu apariția acelor momente. Părțile pot rămâne în stare de indiviziune oricât, fiind posibilă cererea de partaj aproape oricând, conform Codului civil.Și am spus că e posibilă o astfel de cerere aproape oricând din cauză că existe anumite momente când partajul nu poate fi făcut:dacă a fost suspendat prin lege;dacă a fost suspendat prin act juridic (pentru o perioadă de maximum cinci ani);dacă a fost suspendat prin hotărâre judecătorească

.Astfel, dacă există o stare de coproprietate și nu există niciun caz de suspendare a partajului, o cerere de partaj judiciar va trebui să conțină următoarele elemente: – numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților, codul numeric personal, semnătura;- numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional;- obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare (existând anumite reguli specifice în materie imobiliară, dacă sunt supuse partajului anumite imobile);- arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;- persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.Ca regulă, partajul se va face în natură, proporțional cu cota-parte care îi revine fiecărui coproprietar. Doar dacă acest lucru nu este posibil, se va face partajul:- prin atribuirea întregului bun unui singur fost coproprietar (sau mai multora), urmând ca acesta (aceștia) să plătească o sultă fostului (foștilor) coproprietar(i) căruia (cărora) nu i-a (le-a) fost atribuit bunul;- prin vânzarea bunului, în modul stabilit de coproprietari sau, în caz de neînțelegere, la licitație publică; prețul obținut, în urma vânzării, se va împărți între foștii coproprietari.